Nu este adevărat că i-am alungat pe Adam şi Eva din grădina Edenului. De fapt ei au fost cei care m-au abandonat. Edenul nu este un loc fizic, ci o stare de spirit. Poţi intra şi ieşi din această grădină, depinde în ce măsură sunteţi în armonie cu mine. Acesta este motivul pentru care Isus a spus că Împărăţia Cerurilor începe în inimile voastre.
De câte ori am încercat să-i întâlnesc pe copiii mei încercând să-i conving să se întoarcă la mine, aşa cum fac toţi părinţii atunci când copiii lor sunt dependenţi de droguri? Totul a fost în van. Erau acum robi ai lui Satan şi dependenţi de sexualitatea centrată pe el, care nu are nimic de-a face cu dragoste mea adevărată.

Unii dintre voi ar putea crede că am uitat şi m-am dezis de planul de a construi Împărăţia Mea pe Pământ. Din nou, nu este adevărat. Am urmărit întotdeauna toate posibilităţile de a interveni, în timp ce ei şi urmaşii lor au uitat de existenţa mea, căzând tot mai adânc într-o insuportabilă degradare morală. Disperarea mea ca părinte m-a făcut să regret că am creat fiinţele umane. Noe mi-a dat speranţa de a putea începe din nou, dar copiii lui m-au dezamăgit pentru că s-au întors la calea strămoşilor lor.
Avraam mi-a atras atenţia. A avut o inimă curată şi era gata să asculte de cuvintele mele. Am vrut să-l protejez de anturajul lui şi l-am adus într-un loc unde ar putea respecta voinţa mea în libertate. Cu toate greşelile grave ce au fost comise în familia sa, ale căror consecinţe afectează până în prezent Orientul Mijlociu, el a menţinut întotdeauna o inimă de devotament. A fost gata să-şi sacrifice propriul său fiu, cu scopul de a-şi repara greşelile. De aceea a devenit Tatăl credinţei pentru toţi urmaşii lui.